E teamă în popoarele de oi,
Ciobanii-s rari și cam greoi la minte,
Se-adună-n haite lupii din zăvoi
Căci vânătorii au rugină-n flinte.
Tremură mieluțe-ascultătoare
Când urlă haitele ce se înfruntă,
Nu-s pravile nici baci peste popoare,
Doar miei jertfiți în înfruntarea cruntă...
Nu-s paza stânei, câinii ciobănești
Ci maidanezi năimiți pentru trădare,
Ciobanii, baciul, mioaro să-i gonești
Și mână-ți toți berbecii la-nfruntare!
Furia din berbeci a gonit haita...
Ciobanii s-au mai ascuțit la minte,
Popoarelor de oi, vorbiți cu fapta,
Cu cornul scrieți noi pravile sfinte!...
vezi mai multe poezii de: dorurot