Traducere de Csata Ernő
Ca pe fiul demult rătăcit: m-apucă,
mă strânge lacom pe piept ținutul,
și mi se umple nasul cu pleavă aspră,
cu mirosul fânului putrezit,
obrazul lui cu miriște nerasă mă-nțeapă,
cu pometul lui pe beregata mea,
îmi trosnesc, scârțâie vertebrele sub degetele lui,
din tălpi până-n creștet mi se înfioară corpul.
O clipă, doar o clipă, dacă nu m-ar iubi așa!
Din prinsoarea lui sufocantă m-aș tăvăli-n cer,
le-aș inunda pe ogoarele zbârcite,
aș fi adierea pădurilor, legănând,
le-aș aglomera în ocean pârâiele,
cu florile m-aș băga în turmă.
Atât atașament cumpătat,
talent spre țâșnire și iubire darnică
am în mine deja,
chiar și cu tâmpla trepidantă,
mai aștept
și rămân ‒
vezi mai multe poezii de: Farkas Árpád
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.