Virginal
Îţi flutură părul
Când păşeşti feciorelnic
Pe plajă,
Ţinând în mâna ta
Mărul
Cu roşul intens
De pe coajă.
Tălpile tale moi
Se-nfioară,
Atingând nisipul
Prea fin
Ce
Cântă la o vioară
Ameţită
De doru-ți divin.
Clipitul des
Al ochilor tăi
Prea adânci
Vibrează
Sincron
Cu respiraţia
Mării-ntre stânci.
Fecioară,
Mă tem
Că părul tău auriu
Luminează orbitor,
Sucindu-mi
Îndrăzneala
În ceva trecător.
Pot eu să mă abţin
De la
Elogiul frumuseţii
Tale
Fără să mă raportez
La strălucirea soarelui
Şi a căldurii
Sale?
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.