Îl duc în cearșaful meu înfășat
în frunze de leandri și palmieri așezat.
În douăzeci și șapte gustar,
cu un cuțit aurit.
Crucea. Și să pornim.
Oacheș era și amar.
Dați-mi, vecinelor, un ulcior
de-alamă cu suc acrișor.
Crucea. Nimeni nu plângă pe drum.
Amargo e-n lună acum.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.