Umbra-mi trecu tăcută
peste apa pârâului.
Pe umbra mea-s broaștele
lipsite de stele.
Umbra trimite trupului meu
reflexe de umbre tăcute.
Umbra trece ca un
imens țânțar violet.
O sută de greieri vor s-aurească
lumina din trestii.
În piept mi se naște-o lumină
de pârâu oglindită.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca