Mâna crispată
ca o meduză
stinge-al candelei ochi
suferind.
As de treflă.
Foarfece-n cruce.
Peste fumul alb
al tămâiei, ea are
ceva de cârtiță și
de fluture neotărât.
As de treflă.
Foarfece-n cruce.
Strânge o inimă
nevăzută, o vezi?
O inimă oglindită în vânt.
As de treflă.
Foarfece-n cruce.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca