În fiecare seară-n Granada,
În fiecare seară moare-un copil.
În fiecare seară apa se-așază
la taifas cu prietenii săi.
Morții poartă aripi de mușchi.
Vântul noros și vântul limpede
sunt doi fazani care zboară prin turnuri
și ziua-i un tânăr rănit.
Nici un fir de ciocârlie nu era în văzduh
când eu te-am întâlnit prin grotele vântului.
Nu era pe pământ nici o urmă de nor
când în fluviu tu te-necai.
Un uriaș de apă căzu peste munți
și valea era plină de câini și de crini.
Trupul tău, cu violeta umbră-a mâinilor mele,
era mort pe mal, un arhanghel de frig.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.