Prigorie.
În arborii tăi întunecați.
Noapte de cer bâiguit
și văzduh delirant.
Trei bețivi își nemuresc
gesturile de vin și de doliu.
Aștri de plumb se-nvârtesc
într-un picior.
Prigorie.
În arborii tăi întunecați.
Durere de tâmplă-apăsată
cu ghirlande de clipe.
Și liniștea ta? Lălâie
cei trei bețivi despuiați.
Tighel de mătase virgină
cântecul tău.
Prigorie.
Orie, orie, orie, orie.
Prigorie.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.