Peisaj - Federico Garcia Lorca
Adăugat de: gabriel cristea

Peisaj

Câmpul
cu măslini
se deschide și-nchide
ca un evantai.
Deasupra livezii
e-un cer prăbușit
și-o vânătă ploaie
cu luceferi de gheață.
Tremură trestia și umbra
pe țărmuri de râu.
Se unduiește aerul cărunt.
Măslinii-s împovărați
de suferință.
Un stol
de păsări prizoniere
își mișcă lungi
cozi spre întuneric.

traducere - g.Cristea


Paisaje

El campo
de olivos
se abre y se cierra
como un abanico.
Sobre el olivar
hay un cielo hundido
y una lluvia oscura
de luceros fríos.
Tiembla junco y penumbra
a la orilla del río.
Se riza el aire gris.
Los olivos,
están cargados
de gritos.
Una bandada
de pájaros cautivos,
que mueven sus larguísimas
colas en lo sombrío.



vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.