Câmpul
de măslini
se deschide şi se închide
ca un evantai.
Peste livada măslinilor
este-un cer prăbuşit
şi-o ploaie-ntunecată
de luceferi reci.
Tremură trestia şi umbra
pe malul râului.
Aerul cenuşiu se-ncreţeşte.
Măslinii-s
de ţipete
împovăraţi.
Un stol
de păsări captive
ce-şi mişcă cozi imense
în întuneric.
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca