Europa zace, sprijinită-n coate:
Din Est zace spre Vest, privind nainte;
Plete romantice-i păzesc bogate
Ochii elini, şi vremi îi trec prin minte.
Cu braţul stîng la spate-i aşezată;
Cel drept, în unghi, îl năpădeşte ceaţa.
Primul zice Italia, şi-o arată,
Al doilea Anglia, mai depărtată,
Cu mîna-n sus, în care-şi ţine faţa.
Cu ochi de sfinx, fatal, nălţîndu-şi talia,
Spre Vest, trecutul viitor, ea cată.
Iar faţa ce-l priveşte-i Portugalia.
vezi mai multe poezii de: Fernando Pessoa