Bolta-albastră-i zămislită din rubine de văpăi,
nu din vânt şi nu din apă, nu din colb sau fum din văi.
Cu această măretie şi cu sferele-i de foc,
cerul parcă-i o grădină-n Noo-Ruz. Drept în mijloc
se roteşte uriaşul Astru al întregii firi,
inima din om vrăjind-o, zilei dându-i străluciri.
El îşi saltă dimineata, zi de zi, din Răsărit,
capu-ncins în joc de flăcări: scut de aur înroşit.
El, o lume înveşmântă-n măntii de lumini, făcând
să lucească în privire negrii bulgări de pământ.
Când din Răsărit el urcă şi coboară spre Apus,
dinspre Răsărit, hoțeşte, Noaptea-şi saltă capul sus !
Niciodat' c-un pas nainte nu şi-o iau; în Univers
mai cuminte nimic nu e decât veşnicul lor mers.
O, tu, carele eşti Soare şi răsari de mii de ori,
cum se face că pe mine nici o rază nu cobori?
Notă explicativă
Noo-Ruz. Ziua-Nouă cu care începe anul nou in luna martie, după calendarul Orientului islarnic.
Cronica Șahilor
traducerea George Dan
vezi mai multe poezii de: Firdousi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.