Scoruşe roşii
măr roşu - buchetul de cetină
adus din zăpezile proaspete
natură statică festivă
-singură în casa munţilor
mă sărbătoresc.
Doar focul
îmi ţine de urît noaptea asta
doar ceaiul de plante
de leacul vremii
doar umbra
- plecată cu mine la masă –
scriem pereche
- îmbătrînim...
Copilăria îmi colindă-n fereastră
Oare ce-mi urează copilul acesta?
îi pun în braţe buchetul de cetină
scoruşele mărul
şi noaptea cuprinde-n acelaşi geam
faţa mea - faţa lui
lipite una de alta
prin florile albe de gheaţă.
vezi mai multe poezii de: Florența Albu