Ziua inundă orașul cu spații și râs.
Comunismul e cifră-n proiecte,
idei și oțel scânteind.
Îl definim în ceasul matur al amiezelor,
în seri când vise și stele-perechi
ne cutreieră schelele,
dar mai cu seamă dimineața,
când îndrăznelile și certitudinile
calcă puternic, cu toată talpa
pe șantierele noastre,
când luciditatea-ncunună
marmoreana frunte a omului
și pacea ne atinge cu aripi mari,
statornicindu-ne timpul.
Vol. "Intrare în anotimp", Editura pentru literatură, 1964
vezi mai multe poezii de: Florența Albu