Joc - Florența Albu
Adăugat de: Manuela Munteanu

Deschid brațele-n lături
și fug, în vânt,
în jocul cu aeroplanele.
Mă plec pe-o aripă,
pe cealaltă,
vântul îmi bate în frunte
cu crengi aeriene, febrile,
și fug, cu ochii-nchiși
și-s toată a vântului
și fug și fug,
până cad, împiedicându-mă-n ierburi.
Rămân cu aripile-n lături,
cu ochii închiși.
Inima-mi bate tare, în buze,
în pleoape, sub tâmple,
parcă am o mulțime de inimi,
parcă-am căzut undeva
în aeru-adânc
parcă-am rămas suspendată între văzduhuri
- mă aud gâlgâind
de sânge și râs,
sfârșindu-mă în aerul albastru și rece
ca un fiord.

Vol. "Intrare în anotimp", Editura pentru literatură, 1964



vezi mai multe poezii de: Florența Albu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.