Și tot acum
iese la petrecerea ei cucuveaua,
bate cu aripa
în toaca de lemn de agud.
Norii duc aur și plumb
peste satul părăsit
de morții, de viii.
Vine vremea să se aprindă
felinarele-n praguri.
Greierii umplu tăcerea lumii
de remușcări.
Taci. Nimeni nu-ntreabă
de tine. Toți te-au uitat,
unii pe alții uitându-ne
în pace.
vol. "Epitaf", editura Cartea Românească, 1981
vezi mai multe poezii de: Florența Albu