Fragilã ca frunza de toamnã,
E iubirea ta din zori,
Cȃnd plutești, dulcea-mi doamnã,
Cu miresme dragi de flori.
Sensibilã-ți e privirea
Ce de a mea tu o ferești,
Ca o zȃnã ce nu mai vrea
Sã creadã iar ȋn povești.
Și de fiecare datã pleci,
Zicȃnd cã e ultima oarã,
Dar cu pasu-ți lin ai sã treci,
Pragul meu, din nou disearã.
vezi mai multe poezii de: poeziikrl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Nu ma supar, nu am de ce! Este o parere pe care o respect. Ma bucur ca ai o parere buna despre primele si ca ti-a placut si aceasta!
poeziikrl (autor)
sâmbătă, 17 octombrie 2015
O poezie frumoasa, dar mi se pare mai mnult o joaca fata de primele poezii postate de tine. Nu inseamna cu nimic ca este mai putin reusita! Si mie-mi place sa ma mai joc cateodata in versuri. Sper sa nu te supere parerea mea, nu vreau sa las impresia ca am adus o critica, pentru ca nu este asa catusi de putin.
andreionthepoetry
sâmbătă, 17 octombrie 2015