Te-am închis într-o bulă ca să nu
te mai pot atinge.
Am pus înăuntrul ei tot ce am avut
la îndemână.
Am pus plicuri albastre și foi,
prea mult timp și cuvinte,
o plimbare în doi
și schimbare...
O cafea prea fierbinte.
Am înghesuit și tot ce nu a fost
să fie
într-o parte.
Am aruncat și-un început de carte...
ce nu va fi terminată vreodată.
Un felinar, un vers
și ciocolată.
Un film și poate gustul de căldură,
mult galben, albastru,
o chitară, o pictură...
Puțină ploaie, pașii pierduți,
pânza cea nouă.
Și ora două.
Am pus liniște pentru a umple
în final
golul rămas.
Am ascuns un ticăit de ceas.
Și bula s-a umplut și n-a mai încăput nimic în ea.
Iar eu,
cu frica și cu nevoința mea,
am spart-o,
Fără să-mi dau seama
Că și eu am ramas înăuntru.
vezi mai multe poezii de: belladonna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.