Baladă ( Întâmpinare la spusele lui Franc Gontier) - Francois Villon
Adăugat de: advas

Baladă
(Întâmpinare la spusele lui Franc Gontier)


Pe pernă moale stă un preot gras
La foc plăcut, în cameră boltită,
De chipeșa Sidonie atras,
Suavă, tandră, prea sulemenită.
Beau vinuri dulci din noapte-n ziulică,
Râd, cântă, se sărută, se îmbie
Goi pușcă, se ating cu bucurie,
Prin gaura din zid i-am observat:
Ca să alungi tristețea pe vecie
Comoară nu-i ca traiu-ndestulat.

Franc Gontier cu-Hélène dac-ar fi tras
La viața asta dulce, fericită,
N-ar mai fi pus pe ceapă și pe praz
Preț nici cât pe o coajă pricăjită.
Tot laptele lor acru din marmită
Nu face-un sfanț, n-o spun cu dușmănie.
În iarbă dorm, se laudă ei mie,
Unde-i mai bine? Nu cumva în pat?
Ce zici? Ar merita așa trufie?
Comoară nu-i ca traiu-ndestulat.

Doar pâinea de tărâțe le-a rămas,
Doar apă beau, din munte izvorâtă.
Tot păsăretul de-ar cânta-ntr-un glas
Eu nicio zi nu aș cădea-n ispită
Să duc această viață insipidă.
Franc Gontier să stea-ntr-o veselie
Cu-a lui Hélène sub flori de iasomie:
Dacă le place, n-am de comentat;
Orice-am gândi de munca la câmpie,
Comoară nu-i ca traiu-ndestulat.

Mărite Prinț, decide cum să fie.
Eu unul, nu vă fie cu bănat,
De mic aud această melodie:
Comoară nu-i ca traiu-ndestulat.

Traducere: Adrian Vasiliu



vezi mai multe poezii de: Francois Villon




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.