Baladă împotriva dușmanilor Franței - Francois Villon
Adăugat de: advas

Să fie-ntâmpinat cu foc și pară
Ca Iason1, al Comorii vânător
Sau transformat vreo șapte ani în fiară
Precum a fost Nabucodonosor2,
Sau de război, de-nfrângeri s-aibă parte,
Precum Troia Elenei, și de moarte,
Ori aruncat de-ar fi precum Tantal3
Și Proserpina4-n hăul infernal,
La fel ca Iov5, prinos dând anduranței
Să sufere ca-n turnul lui Dedal6
Cel ce să piară-ar vrea regatul Franței!

Să stea vreo patru luni în mocirleală
Cu capu-n mâl, ca stârcul călător,
Pe bani peșin la Turc să-l vândă dară,
Să-l pună-n jug să are pe ogor,
Ca Magdalena7, fără doar și poate,
Să n-aibă nici de unele să poarte,
Ca Narcis8 să dispară, luat de val,
Sau spânzurat ca Absalom9, pe cal,
Ca Iuda10 mort, când puse capăt farsei,
Ca Simon Magul11 facă salt mortal
Cel ce să piară-ar vrea regatul Franței!

Ca lui Octavian12 odinioară
Să-i toarne aur pe stomacul gol,
Zdrobit de-ar fi de pietrele de moară
Cum în vechime fost-a Sânt Victór13,
Sau înghițit de ape-nvolburate
Ca Iona-n burta peștelui să-noate14,
Să-l facă Phoebus15 să nu vadă clar
Iunona, Venus să-l alunge, iar
De Marte16 fie, pradă aroganței,
Lăsat să moară ca Sardanapal17
Cel ce să piară-ar vrea regatul Franței!

Prințe, Eol18să-l ducă în final
Unde e domn Glaucus19, zeu-pescar
Să n-aibă șansa păcii și-a speranței
Căci nici de milă nu e demn măcar
Cel ce să piară-ar vrea regatul Franței!

Traducerea: Adrian Vasiliu


1. Iason, conducătorul argonauților, plecat în căutare Lânei de Aur.
2. Nabucodonosor, împărat al Babilonului, condamnat de Dumnezeu , pentru aroganța lui, să mănânce fân, împreună cu animalele ( Vechiul Testament, Cartea lui Daniel, IV, 25-30).9 a sevedea B, p.494)
3. Tantal,fiul lui Zeus, pedepsit să rămână veșnic în Tartar (Infern), înconjurat de apă și mâncare fără să poată să ajungă la ele.
4. Proserpina ( sau Persefona): zeiță, soția lui Pluton (Hades) și stăpâna Infernului
5. Personaj din Vechiul Testament - un om drept care a îndurat nenorociri cumplite, dar a rămas totuşi fidel credinţei lui în Dumnezeu. Povestirea lui se află în cartea lui Iov.
6. ”Turnul lui Dedal” era o închisoare, construită de Dedal la cererea regelui Minos, unde acesta dorea să o închidă chiar pe soția sa, Pasiphae. A nu se confunda turnul lui Dedal cu Labirintul lui Minos, care a fost construit tot de Dedal, tatăl lui Icar.( a se vedea B, p.494)
7. Nu e vorba de Maria Magdalena , ci de Sfanta Maria Egipteanca, care a trăit 47 de ani în deșert.( a se vedea B, p.495)
8. Narcis, îndrăgostit de el însuși, a murit înnecat încercând să-și atingă propria imagine reflectată în apă.
9. Absalom, fiul regelui David, în cursul bătăliei din pădurea Ephraim a rămas spânzurat de păr de crengile unui stejar în timp ce măgarul pe care era călare a fost mânat de sub el. El a fost descoperit încă în viață de unul dintre oamenii lui David, care a raportat acest lucru lui Ioab. Ioab, care îl dușmănea pe Absalom a profitat de această ocazie pentru a se răzbuna și l-a ucis cu trei săgeți în inimă.
10. Iuda Iscariotul, cel care l-a trădat pe Iisus pentru treizeci de arginți.
11. Simon Magul, se credea ”fiul lui Dumnezeu” , dar de fapt era un șarlatan. A pariat că poate zbura , a căzut din turn și a murit, fiind abandonat de îngerii răului, la rugămintea apostolului Petru.
12. Octavian, împărat al Romei, care ar fi fost foarte bogat și căruia îi plăcea prea mult aurul. A fost pedepsit fiindcă a distrus o minune de oglindă, construită de Virgilius, turnându-i-se pe gât aur topit. Este, de fapt, o legendă, , care circula în evul mediu, pe care Villon o evocă. În altă versiune, personajul se numea Crassus.( a se vedea B, p.496)
13. Sfantul Victor, soldat roman, convertit la creștinism, care a murit zdrobit între pietrele de moară.
14. Iona a fost înghițit de un pește mare, ca pedeapsă de la Dumnezeu. În burta balenei, Iona sa pocăit. El la lăudat pe Dumnezeu, încheindu-se cu afirmația profetică: " Mântuirea vine de la Domnul". (Iona 2: 9, NIV ) Iona a fost în peștele gigant trei zile. Dumnezeu a poruncit balenei și a vărsat profetul reținut pe uscat.
15. Phoebus-Apollo, zeul zilei, al luminii și al soarelui.
16. Marte, Ares la greci, zeul războiului.
17. Sardanapal ( sau Asurbanipal) , rege al Imperiului Neo-Asirian, care în tradiția grecească simboliza culmea desfrâului și a risipei.
18. Eol, zeul vântului
19. Glaucus, supranumit Pontius, a fost un pescar din Beotia care a mancat iarbă fermecată dobândind nemurirea și trecând în rândul zeilor. În altă versiune, Glaucus, divinitate a mării, este fratele lui Eol.( a se vedea B, p.497)

Traducerea: Adrian Vasiliu



vezi mai multe poezii de: Francois Villon




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Aveți dreptate! Am corectat . Mulțumesc încă odată pentru frumoasele cuvinte, Cu stimă
Adrian Vasiliu
advas
duminică, 14 noiembrie 2021


Cât de bine ați păstrat tumutul poetic al acestui mare poet! Mii de felicitări, domnule Vasiliu!

O micuță întrebare: la „ sânt Victór” nu ar fi mai indicat să fie folosită majuscula la „sânt”?

Cu deosebită stimă!
Adina Speranta
luni, 08 noiembrie 2021