Trișori, trișând întru trișare
Atenție unde trișați,
Ostac1 de cur pe fiecare
Vă ia, să vă atârne-n laț.
Băgați viteză, nu mai stați
De nu, veți da în smiorcăit.
Păzea, să nu fiți înhățați
De gheara nașului perfid.
Uniți-vă ,cu mic cu mare
Când chiar și voi veți fi prădați,
Respingeți jaful, pus la cale
De-agenți și-ai lor asociați
Iar pe Berard să-l alungați,
Căci dacă gaborii vă prind
O să ajungeți spânzurați
Și-n gheara nașului perfid.
Acum sunt lucrurile clare;
Cântați în strună și fentați
Să nu vă pună la frigare
Expuși la soare și bronzați.
Fugiți de ștreang, nu amânați
Să nu aveți de pătimit
Ușchiți-vă și-o să scăpați
De gheara nașului perfid.
Prințe, novice la trișare
Tu pune-l pe călău la zid
Și fii cu ochii grupa mare
Pe gheara nașului perfid.
1.Ostac este probabil anagramă pentru Tosca, reprezentând o aproximație a numelui Tusca, locotenent al prefectului de Paris.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Francois Villon