Iubiţii mei fraţi! arta noastră se pârguie poate,
Când, tinereţii asemeni, îndelung fermentează,
Curând întru liniştea frumuseţii!
Fiţi doar evlavioşi, cum au fost Elinii!
Iubiţi-i pe Zei; fiţi, cu cei muritori, plini de grijă!
Urâţi beţia, ca gerul! Învăţaţi, nu descrieţi!
Iar dacă maestrul vă înspăimântă,
Cereţi vastei Naturi să vă dea povaţă.
vezi mai multe poezii de: Friedrich Hölderlin