Prietena ta, natura! Suferă și tu dormi,
Plin de viață, eșuezi? Oh! Și n-o vindecați,
Puteri cerești ale întregului eter,
Nici voi izvoare ale solarelor surse?
Toate ale pământului flori, toate fericite,
Frumoasele codrului fructe, nu-nveseliți
Niciuna viața asta, voi zeilor!
Voi ce în dragoste ați fost crescuți? -
Oh! Deja respiră, vă sună sfânta viață-n
Cuvânt fermecător din nou, și iarăși
Ochiul celui iubit lucește
Deschis și cordial, natură! Înspre tine.
traducere Christian W. Schenk
vezi mai multe poezii de: Friedrich Hölderlin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.