De ce, nătângi, mi-ați scuturat voi poama,
Pe când stam orb și fericit:
Nicicând mai rău nu mă cuprinse teama,
– Murit-a visu-mi aurit!
O, lacomi urși cu trompă, niciodată
Politicos n-ați auzit
Bătăi în uși? De groază, poama-mi toată
Cu tava-n cap v-am azvârlit.
Traducere Simion Dănilă
vezi mai multe poezii de: Friedrich Nietzsche
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.