Să aducem zarurile grele
dintr-un colț de elefant tăiate,
să le batem pe pământul ud
până când de lovituri sunt despicate.
Și să iasă brusc norocu-ntreg,
nimenea nu știe cum arată,
poate e un animal cumplit
sau e abur peste niciodată.
Și stau în genunchi și luminez
nașterea din fildeș să se-ntâmple
și vin elefanții hohotind
să îmi sprijine cu colții două tâmple.
vezi mai multe poezii de: Gabriela Melinescu