Vedenia - Gabriela Melinescu
Adăugat de: Gerra Orivera

Pe poetul Emil Botta
despre care auzisem că murise
acum trei ani,
jucând viața în teatru,
după ce practicase strălucit
în viață teatrul,
l-am întâlnit într-un oraș necunoscut,
uimită că știam
cât de mult îi displace călătoria.
Stătea pe un pod de beton
cu aerul său hamletian
murmurând în graiul păsărilor:
ce minune, Gabrielina, ce minune.



vezi mai multe poezii de: Gabriela Melinescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.