Am venit şi eu să vă văd,
tare puţini aţi mai rămas,
unde s-au dus cu toţii,
urmele lor nu mai au auz, nu mai au văz,
nici dîră nu mai lasă prin curte, prin casă,
şi erau atît de adînci peste tot,
ca nişte cicatrici pe faţa unui veteran de război,
v-am adus şi urmele mele,
vi le las,
ştiu, sunt convins,
o să aveţi la fel de mult grijă de ele.
vezi mai multe poezii de: Gellu Dorian