Sosirea poetului pe marele aeroport - Gellu Naum
Adăugat de: gabriel cristea

El coborî o scară neatentă. Lumina, aerul îi inundau nervurile insinuîndu-se în geometria lui de chiparos. Apoi o ușă se deschise. Metalul începuse să țipe. Dar el intră. Imense coridoare de mozaic și sticlă îl pîndeau, adulmecîndu-l. Cu bustul aplecat peste grilaje trecu în șoapte Avertizoarea. Atunci se repeziră vameșii, îi sfîșiară hainele, îi sîngerară fața, îi scotociră valizele imaculate. Se anunțau sosiri spectaculoase și noi plecări. Pe urmă, difuzoarele tăcură. Pe sub tavan, printre științe, vui ceva ca un ocean de lapte, ca amintirea unui sîn. Și el se așeză o clipă să respire, atent să nu-și clintească țeasta plină de grenade.



vezi mai multe poezii de: Gellu Naum




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.