Iubesc deasemeni, Ioana Maria,
străzile pe care te întorceai acasă
de multe ori cu o floare în mână.
Erau străzi largi cu statui
și apoi străzi liniștite
dintre casele cărora se vedea luna.
Mergeam uneori alături de tine
și umerii noștri pluteau
în noapte.
Erau străzi și nopți frumoase, Ioana Maria,
tu aveai de multe ori o floare în mână
eu mă uitam tot timpul la tine
și de câte ori treceam prin lumina felinarelor
iți spuneam:
Ioana Maria, tu ai șaptesprezece ani, Ioana Maria.
vezi mai multe poezii de: Geo Bogza
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.