Negre ceruri de metal.
Vifor roșu pe-nserate
Zboară ciori înfometate
Peste parcuri frânte pal.
Rază-n nori stă glacial;
De Satan ca blestemate
Se rotesc și cad ciudate,
Înșeptite infernal.
Hoit, dulceag și fad, brutal
Pliscuri scurmă-amestecate.
Groază-n case-apropiate;
Teatru luminat de stal.
Pod, biserici și spital
Groaznice-n amurg stau toate.
Și se umflă-nsângerate
Rufe: vele pe canal.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl