În curte, tomnatică lună de var.
Streșini aruncă fantastice umbre.
În goale ferestre e liniște iar.
Guzganii acum din cotloanele sumbre
Ies șuierând, și se ia pe urmele lor
Un groaznic miros de latrină
Ce-n clarul de lună, ușor,
Ca o fantomă se-nclină.
Și lacomi se ceartă, turbați,
Și-n hambare și-odăi se răsfață,
Prin grâne și fructe uitați.
În neguri gem vânturi de gheață.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl