Odihnindu-se-n pământ cristalin străinul cel sfânt,
De pe gura sumbră i-a luat un zeu tânguirea,
Când el în înflorirea lui coborî
Pașnic în piept i s-a stins
Muzica strunelor,
Și crengi de palmier primăvara în față îi așternu,
Când cu pași șovăielnici
Tăcut părăsi înnoptaticul sălaș.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.