Din crengi mijind, pe roșii sfere cade
Ninsoarea lungă lin și-ntunecat.
Cu preot e condus un mort bărbat.
Și pline-s nopțile de mascarade.
Trec peste sat zburlite ciori; în carte
Sunt basme minunate-ntr-adevăr.
La geam străfulgeră căruntul păr.
Vin demoni, sufletul bolnav să-i poarte.
Fântâna-ngheață-n curte. Scări surpate
În beznă cad și suflă asprul vânt
Prin puțuri astupate. Gerul crunt
Cu-arome tari în cerul gurii bate.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.