În curte lună de toamnă răsare ș-albește.
Fantastice umbre de pe streșini cad.
O liniște în geamul gol sălășluiește;
Răsar șobolanii încet și totul rad
Și fug șuierând încolo și încoace
Și-un groaznic iz le intră-n nări
Dup-un avort fugace,
Sub lunile fantomaticei vibrări
Se răfuiesc cuprinși de lăcomie
Și umple casele și șura
Ce pline sunt de grâu și bogăție.
Vânt înghețat, în beznă ura.
traducere Christian W. Schenk
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl