Slabă, răvășindu-și patul,
În dulci chinuri se deșteaptă
Și murdar își vede patul
În lumina de-aur dreaptă.
Și rezede la fereastră
Și-albăstrie bolta clară.
Vântu-aduce la ferestră
Clinchet stins de clopot iară.
Umbre-alunecă în pernă,
Lin amiaza sună vană.
Ea respiră greu în pernă
Și e gura ei o rană.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl