Visez că soarele-i o păpădie
A cărei floare-ascunsă neîntrerupt
Aruncă peste-acoperișul rupt
Al cerului, în aerul ce-adie,
Imense fulgurațiuni de fire
C-o-ncetineală leneșă, spectrală,
C-o liniște de pauză corală
De-o insonoritate peste fire.
Ninsoare e, invazie de fluturi?
După incalculabile gestații
Impetuoase flori răsar din luturi.
Păduri de spume, albe vegetații
Sau, Moarte, tu, cortina-ți albă fluturi?
În somnul meu sunt multe generații.
vezi mai multe poezii de: George Călinescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.