Au întomnat miresmele în Bucovina
şi cheruvimii Dragomirnei şi gorunii;
fântânile coboară, ocolind colina,
fuioarele de ceaţă-n streşinile prunii...
De lângă strune s-au desprins în vagi stihii
tristeţile acelor oameni, de atunci,
alăturea de inimă şi lângă prunci
pe care foamea albă i-a făcut stafii.
Lângă tulpini de stele nimeni nu-i la pândă,
toţi arborii au căzut în ceţuri de furtună,
nici coarnele de cerb nu are cin‘ să vândă
şi stau aşa, ca anii; nimeni nu-i adună.
În Bucovina totul se întunecă,
dumbrăvile culorilor rodesc încet,
numai Voievodul de la Putna spune că
arzândele dureri au gură de profet...
vezi mai multe poezii de: George Drumur
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.