în traducerea lui Aurel Covaci:
Biet om, spre cer privești, când de pământ
Legat ești! Că exiști nu ți-e de-ajuns?
Vrei viață și dincolo de mormânt?
Te vrei unit cu cerul nepătruns,
Pe neștiut tărâm, visând pe-ascuns
Blestem ori fericire după moarte?
În urna asta caută-ți răspuns
Cât de cenușă ei nu s-o desparte,
Căci nu-nveți, cât din ea, din predice deșarte.
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.