Ce-n umbră schimbă viață și substanțe,
Tot ce Natura pus-a-n oameni vii,
Liman lipsit de gânduri, vreri, speranțe,
Universală beznă cu stafii...
Un nor stă între noi și toate, și
Chiar Gloria cu raza-i de-l pătrunde,
Mâhnită-i raza ei dintru vecii,
Mai tristă decât nopțile afunde,
Căci ne-amăgește ca privirea înspre unde
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron