El este-n toate-aici; în negrii pini
Ce umbră-i țin pe înălțimi cu ciute;
E în cascade-n vii și în grădini
Spre lac din foi și frunze-ntrețesute;
E-n unde ce vin glezna să-i sărute
Cu susur lin; e-n fructele brumate
Și în păduri cu sure trunchiuri mute
Dar vezi de mii de frunze zvăpăiate,
Ce îl răsfață mult întru singurătate.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron