Se-avântă Ronul printre două stânci
Ca doi iubiți ce ura i-ar desparte
Și-ndură astăzi suferințe-adânci,
Căci vor rămâne-n veci de veci departe.
Vai, tot iubirea cea fără de moarte
Le-a fost stârnit în suflet gelozia,
Dar doru-n van în suflet le mai arde,
Căci floarea vieții le-a strivit urgia
Și ierni vor îndura de-acum cât veșnicia.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.