Iubirea ta săracă-n floare,
Iubirea mea bogată-n spini
Se lasă păcii-nșelătoare
Din preajma unui crâng de pini.
Și-atâtea gânduri ne inundă
Cu adevărul echivoc,
De parcă-n ultima secundă
Se-ascunde cheia altui joc.
De parcă tu ai fi-nceputul
Și eu sfârșitul unui drum
Pe care-am tot sorbit sărutul
Din cupa nopților cu scrum.
Doar pinilor le e totuna,
Dac-am mințit sau n-am mințit,
Deprinși de-o viață cu furtuna —
Din răsărit în asfințit.
—————————————————————-
sursa: #versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea