Lubric şi ludic, lubric şi ludic…
Sunt adversarul stilului pudic
Şi practicantul stilului mistic,
De bună seamă în plan artistic,
Fără de care nici nu se mişcă
Elementara morţii morişcă
Şi vanitoasa vieţii cotigă –
Ce pierde una, alta câştigă,
Într-o perfectă repartizare
Din casă-n casă, din zare-n zare.
De-aceea, poate, nu-mi dau seama
Ce-nseamnă tema, se-nseamnă teama,
Plăcându-mi jocul care ne duce,
Din nuntă-n nuntă, până la cruce,
Şi prăbuşirea, până la soare,
Printr-o iubire devastatoare.
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.