Îţi va fi dat şi ţie să ajungi
La începutul unei nopţi prea lungi
Şi la sfârşitul unui joc prea scurt -
Descoperit şi dobândit prin furt -
Să te tot uiţi cu frică înapoi,
De parcă-n valuri, haite de copoi
S-ar năpusti spre tine dinadins,
Să-ţi bea cu sete sângele încins,
Să-ţi hărtănească trupul desfrunzit,
Dintr-un instinct prea greu de îmblânzit,
Prea greu de stăpânit sau de schimbat...
Şi, pe sub tâmple, vei simţi cum bat
Secunde goale, într-un ritm alert,
Şi n-am să fiu acolo să te iert,
Şi-ai să cuprinzi în braţe noaptea grea,
Preavinovato de iubirea mea.
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea