Chiar dacă plâng,
Chiar dacă tac,
Nu te privește!
Departe-n crâng,
Primul copac
Se desfrunzește.
Chiar dacă pleci,
Chiar dacă stai,
Îmi e totuna,
Pe frunze reci,
La porți de rai
Adoarme luna.
E toamnă-n cer
Și toamnă-n noi
Fără-ndurare,
Uscate-n ger,
Spălate-n ploi,
Cuvinte rare.
Ce-am câștigat
Și ce-am pierdut
Dintr-o privire?
Timp dezlegat
Și străbătut
Fără iubire.
De multe vieți,
Sau de curând —
Cine mai știe? —
Bieții poeți
Se-nchid pe rând
În poezie.
———————————————-
sursa: @versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea