Să nu suspini, iubito, dacă mor-
La figurat şi foarte-ntâmplător –
La mii de ani lumină sau de paşi,
Nici nu se face, sufletul să-ţi laşi
Înrâurit, cumva, de-acest destin;
Mai bine programează un festin
Şi râzi, cât poţi, de tot ce s-a-ntâmplat
Într-un precar decor imaculat...
Dar câtă vreme stau în umbra ta,
Chiar dacă dormi ca pruncul, nu uita
Să plângi, stăruitor şi preventiv,
Pentru apusul meu definitiv.
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.