Să-mi fi rostit dorinţa prea abrupt?
Oricum, de-o vară-ntreagă mă tot lupt
Cu-mpotrivirea ta fără temei –
Fântâni de lacrimi, iată-s ochii mei
Şi un vulcan e, totuşi, trupul tău…
De ce mă ţii, cu sufletul, de rău,
Dacă, din ochi, de bine îmi vorbeşti
Sau, poate, ţie împotrivă ţi-eşti?
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.