Învaţă-te cu mine cel ce plec
Să-mi trag, o vreme, soarta la edec,
Din pricină de doruri şi de vămi,
Însă crezare, rogu-te, mai dă-mi,
Şi-nvaţă-te cu mine, cel ce vin
Să-ţi cotropesc tăcerea din senin
Şi-apoi s-adorm, acolo unde eşti,
Ca-ntre pereţii cărţii cu poveşti.
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.