imaginaţi-vă surîsul delicat al rigorii
într-o subterană igrasioasă
imaginaţi-vă un perete
(un simplu perete de la ţară
peste care apasă întunericul
fiara asta mofluză a spaţiilor agreste
cum ar zice prietenul meu şeful de catedră)
şi imaginaţi-vă o noţiune lichidă
fără personalitate olfactivă...
cîteodată totul devine derutant de simplu
cel care trăieşte printre cocoloaşe
lîngă dicţionarul bătrîn
îşi articulează cu francă stupoare
conştiinţa de sine
şi se lasă beatificat
de zumzetul ei delicat
ah! el ştie ceva teribil
despre migraţia tăcerii
vezi mai multe poezii de: Ghenadie Nicu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.