Iubito, voi pleca acuși,
La ora timpului nefost,
Spre țări cu fluturi și păpuși
Imaginate pe de rost.
Și-n larg, oriunde-o să purced,
Nici n-am să plîng, nici să mă mir
Că-ntr-un paraleliliped
Tu ai să dormi pe glaspapir.
Am să răzbat neabătut,
Sub cerga nopților de cocs,
Spre o bambina de năut,
Să-i dărui “submarinul DOX”.
Iar tu vei smiorcăi ciudat,
Însăilînd vreun astrolab,
Căutîndu-mă în lung și lat
Atunci cînd o să fiu navab.
Vibrînd seducătorii nuri,
Strigîndu-mă concomitent,
Oricît va fi ca să înduri
Eu n-am să-ți mai răspund: Prezent!
Și dacă n-o să mai exist,
Cu cine-o să prepari scoverzi?
Și-ți vei căzni năsucul trist
Și nasturii ai să ți-i pierzi.
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Azap
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.